Episcopia Daciei Felix are misiunea de a răspunde nevoilor spirituale și pastorale ale comunității românești din Banatul sârbesc. Aceasta asigură servicii religioase, promovând valorile ortodoxe și păstrând tradițiile românești. Prin vizite canonice și organizarea de parohii, Episcopia întărește legăturile cu credincioșii, oferindu-le sprijin spiritual și moral, contribuind astfel la menținerea identității culturale și religioase
Misiunea Episcopiei Daciei Felix este de a oferi sprijin pastoral și spiritual celor aproximativ 32.000 de români ortodocși din Voivodina și Valea Timocului. Episcopia se concentrează pe consolidarea comunității prin organizarea de parohii, construirea de biserici și desfășurarea de slujbe în limba română. Aceasta își propune să păstreze și să promoveze valorile și tradițiile ortodoxe românești, asigurându-se că acestea sunt transmise generațiilor viitoare.
Consolidarea comunității românești din Banatul sârbesc și Valea Timocului prin organizarea de parohii și construirea de biserici, asigurând accesul credincioșilor la slujbe și servicii religioase în limba română.
Promovarea și păstrarea valorilor și tradițiilor ortodoxe românești, oferind sprijin spiritual și educațional pentru a întări identitatea culturală și religioasă a comunității.
Intensificarea dialogului cu autoritățile laice și ecleziastice din Serbia pentru recunoașterea și protejarea drepturilor legitime ale românilor ortodocși din regiune, asigurându-le libertatea religioasă și culturală.
Ţinând cont de nevoile pastoral-misionare ale românilor din Banatul sârbesc, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reactualizând mai vechea hotărâre din anul 1933, a aprobat, în şedinţa de lucru din 13-14 februarie 1997, înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Banatul sârbesc, cu sediul (nominal) la Vârşeţ. Până la alegerea unui ierarh titular, responsabilitatea arhipăstoririi obştilor româneşti bănăţene de peste graniţă a revenit chiriarhului de la Caransebeşului, dr. Laurenţiu Streza; ca episcop-locţiitor, acesta a efectuat în perioada 1997-2001 peste 40 de vizite canonice. În aşteptarea recunoaşterii acestei decizii de către partea sârbă, la 15 decembrie 2000, la Vârşeţ, s-au constituit Adunarea Eparhială şi Consiliul Eparhial; cu acelaşi prilej s-a dezbătut şi aprobat şi un „Statut de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române din Jugoslavia”, hotărâri sancţionate de Sfântul Sinod la 19 februarie 2001. La aceeaşi dată s-a hotărât şi numirea unui „locţiitor” (administrator) al scaunului diecezan de la Vârşeţ, în calitate de arhiereu-vicar al Mitropoliei Banatului, cu titlul de „Partoşanul”. Aşadar, la 22 februarie 2001 a fost ales episcop ieromonahul Daniil Stoenescu, hirotonit la 1 aprilie şi instalat în noua sa demnitate în Duminica Floriilor (8 aprilie 2001), la catedrala episcopală „Înălţarea Domnului” din Vârşeţ.
Retras din scaun în anul 2017, în locul său a fost numit, ca administrator al scaunului episcopal vacant, P. S. Siluan Manuilă, arhipăstorul românilor ortodocși din Ungaria. În vederea recunoaşterii „de facto” a Eparhiei Ortodoxe Române a Vârşeţului de către autorităţile laice şi ecleziastice de la Belgrad, în ţară s-a constituit o comisie specială de dialog, din care făceau parte mitropolitul Teofan Savu al Olteniei şi episcopii Laurenţiu Streza al Caransebeşului, Timotei Seviciu al Aradului şi Sofronie Drincec al Gyulei. În anul 2006, titulatura eparhiei a fost schimbată în Episcopia Daciei Felix, instituţie ierarhică recunoscută de Patriarhia Ortodoxă Sârbă şi de Ministerul Cultelor din Belgrad la 28 aprilie 2009. Jurisdicţia îi este limitată la cei aproximativ 32.000 de români ortodocşi din Voivodina, valea Timocului, regiune situată la fruntariile nord-estice ale Serbiei, la graniţa cu Bulgaria, nefiind inclusă între prevederile documentului. În scopul consolidării poziţiei acesteia şi a extinderii oblăduirii sale canonice şi asupra teritoriul amintit, la 28 octombrie 2009 Episcopia a fost trecută sub dependenţa directă a Patriarhiei Ortodoxe Române.
Jurisdicţia ierarhului Daciei Felix este limitată însă la cei aproximativ 32.000 de români ortodocşi din Voivodina. „Vlahii” din cele 154 de sate româneşti – există încă 48 de localităţi mixte – din judeţele sârbeşti Bor, Branicevo, Pomoravlie şi Zaicear (aşa numita „Valea Timocului”, regiune situată la fruntariile nord-estice ale Serbiei, la graniţa cu Bulgaria), estimaţi, potrivit unor statistici neoficiale, între 250.000 şi 600.000, se află sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Sârbe. În scopul consolidării poziţiei acesteia şi a extinderii oblăduirii sale canonice şi asupra teritoriul amintit, în 2009 Episcopia a fost trecută sub dependenţa directă a Patriarhiei Ortodoxe Române. Cu binecuvântarea episcopului Daniil Stoenescu, pentru obştile din Serbia nord-estică s-au înfiinţat, pe locul străvechilor scaune episcopale daco-romane de la Aquae (azi Negotin) şi Horreum Margi (azi Ciupria), parohiile de la Malainiţa şi Isacova, incluse din anul 2005 în protopopiatul nou-întemeiat al Daciei Ripensis, cu sediul la Negotin; în fruntea acestuia se află preotul Boian Alexandrovici, ctitorul bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Malainiţa (2004), cel dintâi lăcaş de cult românesc construit în zonă în ultimele două secole. În 2009, prin purtarea de grijă a ipodiaconului Iel Bobului s-a finalizat biserica din Isacova, cu hramul „Sf. Montanus”; lista edificiilor româneşti este completată apoi de lăcaşurile de închinare românești din satele Bigreniţa, Samarinovăţ etc. Extensiunea oblăduirii canonice a Episcopiei Daciei Felix asupra acestui protopopiat a fost recunoscută în şedinţa Sfântului Sinod din 28-29 octombrie 2009, ierarhul românilor din Serbia primind împuternicirea de a intensifica demersurile pe lângă autorităţile bisericeşti şi de stat sârbe în vederea identificării unor soluţii practice pentru apărarea drepturilor legitime ale „vlahilor” (românilor) din Valea Timocului; instituirea de păstori sufleteşti care să asigure săvârşirea sfintelor slujbe în limba română este o prioritate.
La cei menţionaţi se adaugă alţi peste 100.000 de români care locuiesc în regiunea Vidin din Bulgaria, între graniţa cu Serbia şi râul Iantra.
Curs de Istoria Bisericii din Banat